Fisa Microregiuni
Teritoriul GAL Valea Siretului de Sus
[nggallery id=30]
Harta dispunerii obiectivelor de patrimoniu UNESCO pe teritoriul României şi localizarea GAL în vecinătatea acestora
Harta localizării teritoriului în cadrul judeţului şi în raport cu marile oraşe din apropiere şi cu alţi vecini importanţi din punct de vedere geographic, economic, social etc. este prezentată în Figura 9. Localizarea teritoriului GAL în cadrul judetului şi în raport cu marile oraşe din apropiere.
Localizarea teritoriului GAL în cadrul judetului şi în raport cu marile oraşe din apropiere.
In baza acestei hărţi, teritoriul GAL Valea Siretului de Sus este situat în judeţele Botoşani şi Suceava şi în vecinătatea judeţului Iaşi, aflându-se la o distanţă de 20 de km faţă de municipiul Suceava, 2,5 km faţă de municipiul Botoşani şi 30 de km faţă de oraşul Hârlău, Judeţul Iaşi.
Spre nord, nord-vest şi nord-est infrastructura rutieră de transport este pusă în evidenţă de drumurile naţionale (DN 29B, DN29C, DN 29D) şi de o reţea radiară de drumuri judeţene ceea ce oferă teritoriului accesibilitate şi potenţial ridicat de dezvoltare economică.
Teritoriul GAL este situat în vecinătatea unor centre economice care sunt considerate motoare ale dezvoltării. Amintim în acest sens, cel mai apropiat centru economic, Botoşani, renumit pentru tricotaje, încălţăminte, produse electrotehnice şi electronice, prelucrarea lemnului, etc.
Distanţa redusă şi reţeaua de transport sunt factorii cheie ce permit dezvoltarea social-economică a teritoriului GAL în partea de nord prin zona de influenţă a municipiului Botoşani ca centru de polarizare. De asemenea, vecinătatea în partea de nord-vest a teritoriului GAL cu municipiul Suceava oferă oportunităţi de dezvoltare economică, socială, educaţională şi culturală. Suceava se caracterizează din punct de vedere economic prin tradiţii în prelucrarea lemnului, industria mobilei, industria celulozei şi hârtiei, industria textilă.
În partea de sud a teritoriului GAL, oraşul Liteni are o legătură radiară cu oraşele Dolhasca şi Flăticeni, cel din urmă fiind reprezentat, din punct de vedere economic, de activităţi de prelucrare a inului şi cânepii. Reper pentru cultura şi ştiinţa națională, municipiul Fălticeni (al 3-lea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni) deţine un potenţial economic ridicat pivind oportunităţi de afaceri în industria uşoară, industria lemnului, alimentară, agricultură, silvicultură, pomicolă, piscicultură.
În partea de est, teritoriul GAL are legătură cu oraşul Flămânzi dinspre care se poate ajunge în oraşul Hârlău din judeţul Iaşi, renumit pentru clădirile de rang istoric înalt, poziţionarea în inima Moldovei şi potenţialul viticol şi agricol.
Teritoriul GAL- privire generală